Dorinta de schimbare naste prematuritate

Ma fascineaza de ceva vreme lipsa de perspectiva a romanilor. Dupa o perioada nefericita, pe care e inutil sa o discutam intrucat inca o traim, se manifesta o initiativa imberba, dar din nastere inutila. Sa plasam asta in timp: e luna aprilie 2019.

Si, din pacate, acest post trateaza mai putin geopolitica si mai degraba politica interna. Cu toate acestea, nu e lipsit de sens in spiritul acestui blog, deoarece evenimentele interne au repercusiuni asupra politicii regionale si europene.

Sa intram in subiect, zic. Spuneam ca e o initiativa imberba si inutila. Prin asta ma refeream la indemnul care a inceput sa se propage prin din ce in ce mai multe medii de a merge la alegeri. Acum.

Initiativa este una imberba intrucat e prematura. Sa nu ne intelegem gresit, indiferent de moment NU trebuie sa absentam de la alegeri. Doar ca, manati de evenimentele traite in realitatea imediata, toti cei care bat toba pe iesitul la alegeri pierd din vedere cel mai important amanunt.

Acesta este, fara indoiala, faptul ca in acest an (2019) in Romania vor avea loc alegeri europarlamentare si prezidentiale. Alegerile parlamentare au loc abia la anul, adica in martie 2020.

De ce spun ca aceasta initiativa este inutila? Din urmatoarele motive:

Lumea se va mobiliza, fara indoiala, si va iesi acum (pe 26 mai 2019) la vot in numar mai mare decat la ultimele alegeri parlamentare. Doar ca aceste alegeri sunt pentru locurile destinate Romaniei DIN PARLAMENTUL EUROPEAN.

Influenta acestor alegeri adupra vietii de zi cu zi a electorului roman este una minima, tinzand spre zero. Nu Parlamentul European influenteaza in mod direct viata romanului de rand. Nu Parlamentul European creste impozitele si da legi cu efect imediat in Romania. Nu Parlamentul European imbunatateste serviciile medicale sau sociale din Romania.

Urmeaza apoi, in luna noiembrie 2019, alegerile prezidentiale.

Pentru cei care nu stiu, sa dam un citat din Constitutia Romaniei, in care se specifica in mod clar care sunt atributiile presedintelui tarii. Cu foarte mici modificari, presedintele Romaniei nu poate face altceva decat ceea ce se specifica mai jos. Iar efectul actiunilor sale este, iarasi, relativ mic pentru romanul de rand care trebuie sa plateasca impozite si dari catre statul roman.

Asadar, iata fragmentul cu pricina din Constitutie.

===

Titlul III. Autoritatile publice

CAPITOLUL II

Preşedintele României

ARTICOLUL 85

(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.

(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.

ARTICOLUL 86

Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită.

ARTICOLUL 87

(1) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.

(2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.

ARTICOLUL 88

Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.

ARTICOLUL 89

(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

ARTICOLUL 90

Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

ARTICOLUL 91

(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.

(2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

(3) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.

ARTICOLUL 92

(1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.

(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

(4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.

ARTICOLUL 93

(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.

ARTICOLUL 94

Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;

b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;

c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;

d) acordă graţierea individuală.

ARTICOLUL 95

(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.

(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

ARTICOLUL 96

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.

(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.

(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

ARTICOLUL 97

(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.

(2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.

ARTICOLUL 98

(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.

(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.

ARTICOLUL 99

Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98.

ARTICOLUL 100

(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.

(2) Decretele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2) , articolul 92 alineatele (2) şi (3) , articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a) , b) şi d) se contrasemnează de primul-ministru.

Indemnizaţia şi celelalte drepturi ARTICOLUL 101

Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale Preşedintelui României se stabilesc prin lege.

===

Daca ne gandim la rece, dupa ce vom citi cele de mai sus, vom realiza ca nici presedintele Romaniei nu are o influenta extrem de mare asupra vietii de zi cu zi a romanilor. Sigur, poate pune bete in roate unor legi, dar atat. Nu le poate anula, ci doar intarzia.

Alegerile parlamentare din Romania vor avea loc abia in luna martie 2020. Deci peste un an.

Spuneam ca initiativa iesirii la vot pentru a scapa din situatia in care ne aflam acum este una inutila acum. Adica prematura.

Asta intrucat lumea se va mobiliza, va iesi acum, si rezultatul va fi ca partidul majoritar probabil nu va avea atat de multi reprezentanti in Parlamentul European. In schimb, va continua sa guverneze tara. Si lucrurile de zi cu zi nu se vor schimba.

Va mai fi inca un moment de emulatie, probabil, in toamna, la alegerea presedintelui. Indiferent cine va iesi, nici aceste alegeri nu vor avea un impact major asupra vietii de zi cu zi a romanilor. Iar partidul majoritar va continua sa guverneze tara.

Momentul cu adevarat important este cel de peste un an, din martie 2020, cand se va schimba componenta Parlamentului Romaniei. Sper sa se schimbe, intrucat mai mult ca sigur entuziasmul, indarjirea, determinarea care se acumuleaza acum se vor fasai complet pana atunci. Si, exact atunci cand cu adevarat lumea va trebui sa iasa la vot pentru a contracara marea masa de manevra de care dispune partidul majoritar, nu o va mai face.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: